IMAGINEA GETO-DACILOR IN MEMORIA UMANITATII. EVOCAREA EPISODULUI ” ANDRODUS DACUL SI LEU ” …

Geto-dacii, civilizatia, spiritualitatea si tara lor au impresionat profund popoarele antice cu care au avut legaturi, in primul rand pe greci si pe romani. Tara geto-dacilor, a fost o vreme indelungata, invaluita in legenda, era tara temutelor paduri tainice, a ” fericitilor hiperboreeni si a amazoanelor “, a celor ” netematori de moarte ” a celor cu credinta intr-o viata viitoare, credinta din care-si izvorau si insuseau curajul si vitejia fiind astfel cei mai respectati si infricosatori in lupte. Marturiile grecilor, arata ca poporul de la Dunare si din Carpati, a ocupat un loc insemnat in constiinta antichitatii grecesti, grecii fiind in legaturi stranse cu geto-dacii, cunosteau multe despre tara acestora, despre locuitori si modul lor de viata, despre bogatiile dacilor. Herodot, Platon, Starbon, Iordanes, au mentionat si marturisit in toate scrierile lor admiratia pentru spiritualitatea geto-dacilor, pentru invataturile acestor ” nemuritori ” ai ” oamenilor din Tara Lupului “, despre vastele cunostinte ale geto-dacilor in medicina, astronomie, fizica, stiinta, religie. Imaginea geto-dacilor, a fost transmisa romanilor, laolalta cu cultura greceasca. Dacii s-au impus inca din sec. I i.e.n., ei devenind o permanenta preocupare a opiniei publice romane, impresionata de puterea militara a statului lui Burebista, rezistenta sa la expansiunea romana, rolul politic in zona dintre Pontul Euxin si muntii Haemus ( Balcanii de azi ), infrangerile suferite de catre Domitian, s.a.m.d. A fost un timp in care, mai toate discutiile in Forum incepeau cu intrebarea : ” Ce-ai mai auzit despre daci ? “. Locul conferit poporului dac de catre Imperiul Roman este graitor in evocarile obsesive in arta romana , romanii fiind mandrii a fi cucerit cel mai de seama neam al lumii si, se observa de altfel ca nici un alt popor cu care a avut confruntari Imperiul Roman nu a mai stimulat creativitatea artistilor, arhitectilor, sculptorilor, romani, asa cum au inspiarat-o dacii. Italia este un teritoriu abundent in tematica dacica ( Columna, Muzeul National din Napoli strajuit de doua statui de razboinici daci, Muzeul Vaticanului, Galeria Braccio Nuovo, Palatinul, gradina Villei Medici, Villa Borghese, etc ) si, trebuie mentionat faptul ca, mandria romanilor invingatori, nu a umbrit deloc, ci dimpotriva, au conturat in toate operele lor respectul deosebit si admiratia fata de poporul, tara si civilizatia dacilor. Isidor de Sevilla , autor de origine gota, considera ca insusi poporul spaniol se trage, prin vizigoti, din daci, inca se studiaza si se polemizeaza de catre istorici aceasta teza. Informatiile transmise de catre Iordanes si Isidor, autori spanioli din sec. XIII, Rodrigo Jimenez de Rada in ” Historia Gothica ” si regele Alfonso el Sabio in ” Cronica generala “, mentioneza la loc de cinste in cultura timpului, imaginea unei civilizatii si a unei cugetari superioare , aceea a getilor. ” Acest Deceneu i-a invatat pe goti aproape toata filosofia si teoria, si practica, si logica, si oranduirea celor 12 teme { ale Zodiacului } , si mersul planetelor, cresterea si descresterea lunii, mersul soarelui, si astrologia, si astronomia, si stiintele naturale . ” Geto-dacii, ca si atatea mari popoare ale lumii vechi sunt integrati istoriei universale si, ca atare, amintirea lor nu este numai datoria natiunilor nascute din ele, ci si un capitol din memoria colectiva a umanitatii. Dacii sunt in peisajul cultural european , prin civilizatia lor de apogeu in timpul statului creat de Burebista, tema de rememorare, reflectie si omagiu pentru cultura intregii lumi.
ANDRODUS SI LEUL …
Scriitorul si filosoful francez Montaigne a preluat de la autorii antici Aulus Gellius si Elian tema recunostintei si a transpus-o in Eseurile sale, iar mai apoi, aceeasi tema a inspirat piesa de mare succes a lui B. Shaw ” Androcles and the Lion ” ( Androcles si Leul ) . De mentionat ca nu exista in literatura europeana un mai vechi episod la fel de semnificativ prin mesajul sau, care sa ilustreze atitudinea omului fata de fiintele inferioare lui.
Povestea ” Androcles si Leul ” inspirata din fapte reale este redata astfel :
” Intr-o zi. cand se oferea poporului, la Roma, desfatarea luptei fiarelor minunate, si indeosebi a leilor de marime neobisnuita, s-a aratat intre ei unul care prin salbaticie, prin puterea si marimea madularelor, printr-un raget mandru si inspaimantator, atragea spre el privirea tuturor celor de fata. Intre sclavii care au fost infatisati publicului, in aceasta lupta cu fiarele, era si Androdus din Dacia ( Androcles dacul ) , care apartinea ca sclav, unui aristocrat roman de rang consular. Leul, vazandu-l de departe, mai intai s-a oprit dintr-o data, ca si cum s-ar fi minunat de el, apoi s-a apropiat cu blandete, tiptil si pasnic voind parca sa-l cunoasca mai bine. Indata dupa, incredintat de ce cauta, el incepu sa dea din coada precum cainii care-si bucura stapanii si sa sarute si sa linga mainile si picioarele nenorocitului inspaimantat si ametit. Venindu-si in fiere prin blandetea leului , privindu-l cu atentie si recunoscandu-l, era o desfatare sa vezi cum se mangaiau si cum se bucurau unul de altul. La strigatele de bucurie ale poporului, imparatul l-a chemat pe sclav pentru a afla de la el fericirea unei atat de ciudate intamplari. ” Montaigne ne relateaza istoria dacului Androdus, care a fost mai intai scav al unui proconsul roman din Africa, om liber, nu a suportat robia, si, a fugit in desert. Ascunzandu-se in vizuina unui leu, care era ranit la un picior, Androdus a ingrijit leul bolnav, iar acesta l-a rasplatit pe dac aducandu-i , credincios, partile cele mai bune ale prazilor sale. Despartiti prin dorinta lui Androdus de a se intoarce intre oameni, dacul si leul salbatic se regasisera in inima Romei . Imparatul roman, impresionat de intreaga poveste fiind, a acordat clementa. Astfel, dacul Androdus a fost eliberatsi i-a fost daruit leul. Acest episod, intamplare inspirata din fapte reale, nu este des pomenit in publicistica romaneasca, din pacate. Se stia despre arta si indemanarea dacilor de a tamadui deopotriva trupul si sufletul, arta deprinsa de catre daci din invataturile lui Zamolxis, se cunoaste si prietenia si buna vietuire a dacilor cu animalele pentru care aveau veneratie si se cunosc Culturile Lupului, Cerbului, Ciutei Sfintei, al Vulturului Sacru, s.a.m.d. Se acorda prea putina importanta civilizatiei geto-dace, aici, in patria muma, si se impune redescoperirea si acordarea interesului cuvenit acestei mari civilizatii europene, a poporului ” Nemuritorilor agatati de muntii lor ” sau strajeri ai malurilor Danubiului, caci, am fost Leaganul Suprem al Spiritualitatii Divine, avem locul nostru bine definit si conturat in istoria universala, avem datoria morala de a ne pretui valorile culturale, spirituale, nationale, si, avem puterea de a ne recastiga respectul cuvenit, fiind uniti, solidari si avand credinta , aparandu-ne entitatea si identitatea nationala. Va trebui sa o facem, nu avem de ales, caci istoria noastra e o voce care se aude pretutindeni in lume si, am demonstrat de-a lungul vremurilor, ca ne ridicam din cenusa, ca suntem ” nemuritori “, luptatori si supravietuitori, ca suntem aici, dintotdeauna, neam de pelasgi, de geto-daci liberi, dupa unii istorici si autori, descinsi direct din atlanti. Glasul pamantului stramosesc, al strabunilor, isi cere drepturile, acela de a-i renaste in constiinta omenirii, iar noi, urmasii lor, vom reusi a le rasplati stiinta, vitejia, cultura, prin faptele nostre, implicandu-ne in promovarea valorilor neamului.

In Androdus si Leul se remarca sincretisme intre Cultele dacice si alte culte din Bazinul Mediteranean si anume :Cultul Ciutei (origine greaca ,apoi romana):idem cultul Cerbului,cultul Vulturelui Sacru de origine orientala,etc.Ce este important,este cultul Lupului si Cultul Leului ca si culte dacice.Sa nu uitam “drapelul dacic”-Lupul si efigii cu lei ,lei care au populat pana prin sec.I.p.Hr.Peninsula Balcanica.Atunci cand vorbim de cultura geto-daca,nu o putem rupe de contextul Trac si suprapunere de culturi de diverse origini.Sa nu uitam ca “Bazinul Carpatic”a fost “placa turnanta ” a Europei din vechime si pana la mijlocul secolului trecut.Aceasta zona in care in centru suntem cuprinsi noi,geto-dacii a fost o zona extrem de activa si cu miscari de mase mari de populatii.Elementul autohton a persistat tocmai prin conservatorismul populatiilor traco-gete,coservatorism remarcat si la unele popoare din jurul nostru.Am zis!!!tata Borgo.
Profesorul I. Borgovan, multumiri pentru complectari si informatii !!!

Sibilla Poesis