Pragul straveziu dintre doua lumi misterioase…
Pragul straveziu dintre doua lumi misterioase…
” Nu exista genii adevarate, fara strop de nebunie “
Seneca
Inca din antichitate, nonconformismul comportamental prezent la marii creatori, a fost vehiculat prin Platon, Cicero, Horatiu… sub ” forma ” filiatiei dintre geniu si nebunie. Desigur ca nu se facea referire la sensul consacrat al termenului de ” nebunie “. Mai tarziu, Sigmund Freud, E. Kretschmer, W. Kurth, C. Ellis, sustin ca, indispensabil creatiei ramane elementul psihotic, prin tensiunea demonica ce o izvoraste si mai apoi o fertilizeaza. Genii precum Motzart, Beethowen, au dezvoltat si fructificat haruri si talente impresionante, chiar daca aveau carente senzoriale. Desi Adler subliniaza rolul compensatoriu al remarcabilelor creatii, East, V Goertzel si M. Goertzel observa si mentioneaza o proportie mai redusa a tulburarilor nevrotice la genii, fata de restul populatiei, iar altii, Maslow, Rogers, mentioneza ca raportul genialitate - nebunie evolueaza invers proportional. Liviu Rusu, evoca la randu-i, ca atat bolnavul psihic cat si geniul ” acuza ” prezenta unui dezechilibru interior. Daca la bolnavul psihic, dezechilibrul interior altereaza coeziunea interioara a fiintei, la creator, dezechilibrul interior dezlantuie furtunile creatiei, mai apoi linistea, ” cumintenia “, armonia dorita. D. Mihailescu observa ca prezenta unei obsesii, evident fara iz psihotic, devine cu timpul energizant si aripa constructiva pentru actul creator. Atunci cand prnim a analiza personalitatea creatoare, trebuie sa recunoastem ca psihicul uman prezinta atat structuri normale, cat si structuri morbide. Anca Munteanu spune ca : ” este foarte posibil ca la un moment dat, normalul si patologicul sa coexiste, acest fapt neinsemnand insa ca tarele psihopatologice sunt preconditii ale creatiei. ” Anca Munteanu, aminteste insa celebritati la care manifestarile mai sus mentionate, au fost prezente , iata cateva exemple : P. Cezanne, J.J.Rousseau, E.A. Poe, Ch. Baudelaire, F.Dostoevski, M.Eminescu, L.van Beethowen, I Newton, F de Goya, A. Durer, Fr. kafka, R. Wagner, F. Holderlin, G. Sand, s.a. istoria culturii umane demonstreaza totusi caci ” cele mai multe genii nu au fost niciodata psihotice “, si sunt de remarcat , ca simboluri de robustete si longevitate : Leonardo da Vinci, B. Michelangelo, Goethe, Victor Hugo, G.B.Shaw, G. Verdi, s.a. Bolile mentale pot coexista geniului, fara a-i deveni cauza sau efect. Au existat desigur si acele cazuri, cand creatorul, traind in conditii mizere si depunand eforturi supraomenesti, a fost supus in timp scurt slabirii rezistentei psihice si astfel sa se fi instalat cu mare usurinta boala mentala. Nu va trebui sa generalizam insa, caci supradotarea, geniul creator nu sunt cauze ale aparitiei nebuniei, altii fiind factorii care o declanseaza. Asadar geniul ramane o minte puternica, supravietuitoare spiritual, alaturi de nevroza si in ciuda ei . ” De exemplu, ca mijloc de terapie, art-terapie, creatia este atat de benefica. G. Seailles spune ca : ” diferenta care separa geniul de omul obisnuit este de grad si nu de natura. “. Geniul este personalitatea creatoare, care detine echilibrul de a-si ghida, canaliza nelinistile interioare care-l macina, prin creatie, act creator, si reuseste a se invinge, pe sine, descoperind frumusetea si nobletea propriei existente. Exista de asemeni, grupuri, in cadrul carora nevroza obsesiva devine regula si apare nebunia, uneori ca sens consacarat, alteori sub forma nonconformismului comportamental, si ca exemple : galeriile fanilor inraiti ale marilor cluburi de fotbal, partide politice, grupari si/sau organizatii cu crezuri inradacinate in patima si robia limitelor impuse, etc… Nu e o regula, totusi exista, si poate avea efect negativ, sau benefic, depinde de canalizarea tensiunilor degajate, fie spre noblete, creatie, lumina, fie, spre instalarea maladiei dezechilibrului interior definitiv. Pana la urma linia de demarcatie trasata cu precizie matematica intre normalitate si patologic nu s-a facut, nu a fost descoperita, si da, pragul dintre cele doua lumi misterioase, respectiv ale geniului si nebuniei, este stravezie… atat de subtire, incat zic ca va trebui sa pasim in grairile noastre cu atentie si grija…
Sibilla Poesis
NEBUNIA - ” definitii ” celebre :
” In anumite circumstante, simularea nebuniei constituie dovada celei mai mari intelepciuni. “
Niccolo Machiavelli
” Este o mare nebunie sa sfidezi fara motiv inteligenta altuia. “
Giovanni Boccaccio
” Nebunia nu este decat o durere ce nu mai evolueaza. “
Emil Cioran
” Nebunia in randul indivizilor este rara - dar in cadrul grupurilor, partidelor, natiilor si epocilor este ca o regula. ”
Friedrich Nietzsche
” Nebunie : sa faci acelasi lucru iar si iar, asteptandu-te ca rezultatul sa fie diferit. “
Albert Einstein
GENIUL - ” definitii ” celebre :
” Geniul este copilaria recastigata. “
Charles Baudelaire
” Sa nu-ti faci regula de conduita din erorile unui om mare, mai degraba decat din perfectiunile unui nerod. ”
William Blake
” In fata lui Dumnezeu nu exista genii, Dumnezeu lucrand nu cu genii, ci cu oameni. “
Petre Tutea
” Sunt nebun, poate ca asta este pretul platit genialitatii. Dar ce poate fi mai sublim decat sa fi constient de propria nebunie? ”
Ionut Caragea
” Geniul n-are moarte, dar nici noroc. “
M. Eminescu
SIBILLA POESIS
citate preluate de pe net
Filed under: 1 | Tagged: Psihologie, Creatologie, Filosofie, Nebunie, Psihopatologie, Geniu, Creatie, Citate celebre, Normalitate
Intotdeauna geniile au fost considerati niste nebuni de catre semenii lor.As adauga ca nu numai geniile,ci si cei care sunt mai altfel.Li se spune “ciudati”.
Din cate stiu eu,multe lucrari de arta,opere literare,muzica au fost compuse de genii aflate sub influenta unor medicamente(halucinogene,de exemplu).Dar operele si lucrarile lor au ramas si vor ramane nemuritoare.
O zi senina si linistita iti doresc,Gabi.
De aia nu mă ţin eu mare creator, ca să nu mă bage ăştia iarăşi la dilimache…
OK! Adică, dacă eşti un geniu (recunoscut, că altfel nu se pune!) sunt şanse mari să mori şi-un pic (mai mult sau mai puţin!) nebun. Buuun…Pe de altă parte, poţi fi parte din marele rest, şi tot un piculeţ (mai mult sau mai puţin, da!) nebun, să o mierleşti. Am înţeles cum trebuie? Of, of! Cum geniu, nu-s şanse să fiu recunoscut (modest, observi!?) , am nevoie de o recomandare. Trebuie să-mi certifice careva nebunia, nu de alta, dar să pot trece la altă încarnare (când m-oi plictisi de asta!) cu patalamaua-n bună regulă. (Desigur, trebuie să fie unu’ deosebit de curajos, să mi-o şi spuie, se înţelege, da?)
@g1b2i3…se intampla ca deseori sa catalogam drept ciudat ceea ce nu intelegem si mi-am amintit o graire frumoasa ” geniile, sunt meteori destinati a lumina secolul lor “, daca nu ma insel Napoleon Bonaparte, sa fiu corectata daca nu e asa, sunt nemuritori de cele mai multe ori, pentru ca pretuirea vine din nemarginita sclipire, neincetata surprindere, incantarea binefacerilor stimulative, energizante si invitatia la cunoastere… ne inspira…
@Vania, cum sa te duca la dilimache, tu esti un stimulent al actului de creatie si ar deveni celulele neincapatoare, nu ai sanse sa te insingurezi, esti meteorul nostru si ne alintam deja foarte multi la mangaierea luminii tale minunate… te pretuim , lasa modestia deoparte , si permite-ne sa te rasfatam
O zi senina si implinita va doresc, respecte si pretuire,
Sibilla
Sibilla, daaa, ce coincidenta
Caci e pe aproape, doar ca tu prezinti situatia mai roz.
portile externe incep din noi !
Niko, asta inseamna ca noi doi adica tu si cu mine, suntem nebuni?
Sibilla,
Iti spune un om mai in varsta,Esti extrem de sensibila..la tot.Abordezi,dupa mine,conditia geniului in societatea in care traieste sau cam asa ceva..Spuneam nu demult ca;”Un om normal intr-o lume anormala pare un nebun” tot asa si cu geniile.Uneori,excenticitatile creatorilor de geniu,au fost considerate forme de alienare ,dar fara un suport real.In unele cazuri”nebunia”unora dintre aceste genii avea cauze extrne induse de boli organice care la vremea aceea nu puteau fi tratate.Asa cum spui nu se poate generaliza,dar totusi a fi geniu si sa te adaptezi societatii in care traiesti,este o nebunie
@ Oana….daca si optimismul ma ” fenteaza “, la ce rost toate… :)… multumiri si respecte;
@ Ana Pacurar… pai sa ne straduim sa mentinem ” in viata ” frumusetile interioare, si vor surade pentru noi si inspre multe…
multumesc pentru vizita, respecte ,
Sibilla
Victor, adica noi doi, tu si cu mine, ca sa te plagiez colegule drag, nu suntem decat…doi ciudati, zbuciumati, doi elevi, doi colegi de banca…..suntem doi oameni, doua siuflete, si, mai zic eu ca suntem si doua scantei…:))
auzi…ia sopteste-mi tu mie, doar eu iti zic tie tot…ne barfesc cum ca am fi..nebuni???…..pai Victor, stiu si eu, inclin sa cred ca… o farama acolo cat sa fim interesanti si unici in felul nostru ( nu neaparat ca individualitati ), exista ceva…norocul nostru ca domn profesor , tata borgo, ne mai aduna de pe miristi si ne da de invatat, ca dupa mintea nostra am tot colinda :))
norocul nostru Victor si ca Cineva Acolo Sus ne iubeste
si nu mai rade in lipsa mea, ori radem impreuna, ori nu razi pana ajunge colega pe miristi…altfel, vei avea nota scazuta, ca te zic… te-am prevenit numai….:):)
Sibilla
domn profesor, tata borgo, adevarat…
va multumesc, voi lua aminte, sfaturile si informatiile dvs, sunt binevenite si boare pentru suflet ca da fiecare data, recunostinta si pretuire;
respecte si va multumesc frumos pentru vizita,
Sibilla
SuKaRit…:))
zic numai ca nu sunt eu in masura sa ma pronunt, caci linia de demarcatie e imaginara, nu se cunoaste cu exactitate, si…. nici macar cine sunt eu, inca nu pot afirma ca stiu, decat in linii foarte mari… mie insa mi-esti drag, asa cum esti
esti tu, asta e important
multumesc pt vizita si, te mai astept
respecte,
Sibilla
Totusi, cea mai mare grozavie este omul in nebunia lui
Schiller
Cioran spunea în Amurgul gândurilor ca ”nebunia este introducerea speranţei în logică” iar Radu F. Constantinescu în Filosofia Sexului ca ”nebunia cea mai mare e o viaţă obişnuită”
Cred totusi ca si Dryden avea dreptate cand spunea ca ”o minte superioară este una de-aproape cu nebunia iar limita dintre ele e foarte îngustă.”
Sibilla, am facut si cu ochiul.
PS Asta inseamna ca am o viata obisnuita sau dimpotriva?
Ema…
multumesc/multumim pentru toate definitiile, avem tema de casa, filosofie… imi place, va trebui sa cumpanesc, sa zic, sa ma contrazic, sa revin, si uite asa se nasc mereu noi pareri, noi articole, noi definitii….
respecte,
Sibilla
Victor, ce se intampla :)))
eu la tine, tu la mine…. miristile astea…. linia de demarcatie si misterele, tainele de aici si de dincolo…:))
Victor, tu nu vei fi un om obisnuit, pentru ca ai dreptul a fi unul extraordinar…am incheiat citatul, nu si premonitia…
Victor=victorie si ca bonus coleg de banca cu umila si ” pioasa ” fiinta sibilina :))
Numai tu iti poti raspunde la aceasta intrebare…Si pana la urma,raspunsul tau este cel mai important…
PS:Mi-am mai adus aminte si ca Ionel Teodoreanu în Lorelei spunea ”Filosofia e nebunia învinsă, nu absenţa de nebunie.”
vrei un raspuns ” demn de o sibilla “… fie, sunt nascuta in zodie cu Eminescu, numai ca eu sunt miezul zodiei, 31 decembrie si am zis tot :))
zapacita mai sunt Doamne, Doamne….iarta-ma, ca Tu ma stii, suflet pasnic…
:)))
ma plimbati peste tot…acum observ ca raspunsul tau era pt Victor…. nebunie curata ce se intampla pe miristile blogosferei :))
Simularea nebuniei este o artă . De regulă oamenii simpli , normali , nu sunt nebuni . Ei se resemnează la al lor destin , fără niciun suspin . Pe de altă parte , cei care vor să impresioneze , să tenteze naivitatea oamenilor simpli , încearcă să pară nebuni . Sunt nebuni pentru modul în care ei trântesc nebunia în non-sensul albastru . Dar , pe de altă parte , cei care chiar simulează nebunia cu adevărat şi au curaj sa devolte simplitatea pe o bază , plină de aluat “tare” .. ce să mai zic , artă . E mai simplu şi interesant să fii nebun între nebun . Eşti mai ascuns de gura lumii şi poţi continua genialitatea în pace .
Să faci acelaşi lucru iar şi iar .. Pâi nu trăim zilnic ? Secundă de secundă şi avem şi falsa impresia că mâine o să fie mai bine ? Suntem o specie nebună , blestemată , fumată , idioată ? Da !
E normal că dacă eşti mai presus ca raţionament şi cunoştinţe faţă de restul te înebuneşte tocmai realitatea care , probabil , e prea crudă pentru a noastră minte .
farasens, postarea ta are un sens, sa ma puna pe mine pe ganduri, si cred pe multi altii…
si daca nu esti, nu simti ca esti mai presus decat altii, dar nici nu te resemnezi, mai mult iti continui, calatoria, zborul… si, din realitatea asta cruda gasesti totusi resurse si frumuseti, cat sa nu afirmi ca accepti ” blestemul “… esti altfel; esti ciudat, esti un idealist, sau ai marea arta, ca sa te citez, a fi tu insuti, si totusi nu pe lacul tuturor, de multe ori poate nici pe placul tau si, totusi continui, si tot nu te resemnezi…e curaj, putere, nebunie, e mai mult de atat sau e…nimic, doar realitate…???
multumesc pentru vizita si pentru tema de casa
respecte,
Sibilla
Ema, deci ca sa fie de bine, ca o concluzie,as putea spune asa :
Sunt un nebun care duce o viata neobisnuita si care a reusit sa-si invinga nebunia.
Suna bine?
PS Nu am reusit sa trag o concluzie din comentariul lui farasens asa ca in final am decis ca nu pot fi geniu, deci nu sunt nebun, asta inseamna ca duc o viata obisnuita si nici nebunie de invins nu am, evident.
colegule…. touche…:))
raman la parerea mea : ” nu-ti permit sa fi un om obisnuit, caci ai dreptul sa fi unul extraordinar ”
ce sa-ti fac eu daca ai avut curaj a te aseza cuminte in banca invataceilor…hai sa invatam a ne mentine echilibrul cand pasim pe pragul straveziu si subtire, zic ca merita…
colega,
Sibilla
Niko, ce-ati facut mai acolo la Corina?
Cu cine va rafuiti?
pai eu si Vania suntem victime, ca si Corina, noi nu ne rafuim, el….inca nu stim tot, suntem in mijlocul cercetarilor si investigatiilor… si nu te-am anuntat ca tu nu ma lasi pe redute, iar ma mascaresti si ma trimiti la poesie….